Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRODUCE, VIBRATOR, FACE, MELIFER, GREU, DATĂ, GENERATOR, FLUIERA, PUNCT, REPRODUCE, BUHAI ... Mai multe din DEX...

PRODUS II PRODUS - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PRODUS II PRODUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru PRODUS II PRODUS.

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

... în lume, Vă răsfrângeți pe secoli cu ale voastre nume, Cu ale voastre fapte; dar în închipuiri, În umbra ce-nvelește atâtea suveniri. Mișcarea se produce de umbrele respinse De raze; șoapta naște din vânturile stinse Ce-adorm în aste locuri, din gemetul duios Ce Nilul varsă-n noapte sub malul ... a trăit? Cu vechea-i strălucire el însuși a pierit. Dispare-o națiune ca orice viețuiește. Tot are-un timp, tot naște, produce,-mbătrânește, Și apoi vine moarte, și totul e pierdut! Tot? Nu! Nimic nu moare, odată am născut, Deci mai putem a naște: am ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Ion Luca Caragiale - Gogoși

Ion Luca Caragiale - Gogoşi Gogoși de Ion Luca Caragiale Gogoși I Iată un adevăr, care poate să treacă de pe acum între proverbe: Senatul fără d. Deșliu e ca nunta fără lăutari. O sumă de cocoane fac politică în grădina Episcopiei. Una dintre ele, cocoana Tarsița, este muma unui ofițer de călărași. - Tare trebue să fii mâhnită, cocoană Tarsițo, cu bătaia asta ! - Dar pentru ce ?... întreabă cocoana Tarsița. - Pentru flăcăul d-tale... Doamne-ferește de vreo primejdie ! - Ași, n'am habar. Nu știi că băiatul meu este asigurat la Dacia ? Numai mă tem să nu-i răpuie calul, că ține băiatul mult la el. - Apoi atunci, soro, pentru ce nu și-a asigurat și calul ?. Gogoși II Domnul X... este republican în toată puterea cuvântului, dar nu mai puțin și cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii. În zilele trecute, după votarea decorației României, domnul X... vorbea cu cocoana politică. - Dragă (zise dumneaei) vezi de ia și d-ta o decorație. Crez că ai drept. Nu ești și d-ta patriot ? - Nu mă pot pune, soro, în contrazicere cu principiile mele republicane. Dupe ce am combătut toată vieața decorațiile, ce aș semăna să ies cu decorația ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

... ce anume impresii, idei, simțăminte ne va sugera o anumită operă artistică, critica trebuie să analizeze prin ce mijloace artistul, cu opera-i artistică, ne produce acest șir de impresii, imagini, idei, simțăminte. Dacă e vorba, spre exemplu, de o poemă, aici va fi vorba de stil, de rimă, de ritm ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

... încărcate D-argint, de porțelane, cristale tot-săpate, C-un viu foc luminos; Și când pe masa voastră cea plină de legume Ce globu-ntreg produce, d-esențe și de spume, De vinuri spumegând, Vedeți îndestularea ce cară, grămădește, Ș-un șir de servi în prajmă ce-alerg, vă ocolește Punând ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

Alexandru Macedonski - La harpă La harpă de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou; Dar tu, de tainici versuri, o! harpă dezmierdată, Urmează-ți al tău cântec, căci dânsul în veci cată A fi pentru alți secoli melodios și nou! II Șoptească vântu-n frunze c-ajunge pentru tine, Agațe-se iedera de ziduri în ruine, Murmure valul mării c-un zgomotos tumult, Sau tremure pe crinuri mărgăritari de rouă Și trestia plăpândă mlădie-se în două,... Tovarășă iubită, ce trebuie mai mult? III A dimineții rază cu florile-i de aur Nu prețuiește oare mai mult ca un tezaur? Și vântul cel de seară cu freamătul său lin Nu este armonia din cornul nemuririi, Ce vine să vibreze ca vocea fericirii Oprind pe buze-un geamăt și-n suflet un suspin? IV A! Nouă nu ne pasă de inime- ...

 

Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română

... de unde a luat curajul de a se mai prezenta pe arena publicității? Și ce folos își închipuiește că va putea produce prin lucrarea ei literară? Răspunsul neapărat la aceste neapărate întrebări aruncă o lumină așa de tristă asupra organului asociațiunii transilvane, pentru a nu ... amestecată cu cuvinte slavone. Câteva exemple vor arăta valoarea acestor derivări: "Verbul nostru găsesc se derivă de la latinescul consecuor, substantivul boier de la voglia, i.e. voluntas, substantivul ceas de la caedo, caesum, caesura, quia dies in 24 partes quasi caesuras est devisa." Cu asemenea procedare începe știința noastră ...

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

... un avantaj imens pentru acei chemați a culege lauri pe câmpul înflorit al literaturii. Un geniu muzical are facilitatea de a produce efecte admirabile de armonie atunci când el posedă instrumente perfecționate; un cultivator harnic și priceput are posibilitate a produce mănoase recolte pe locuri deschise, ce au fost nu de mult acoperite cu păduri spinoase; însă dacă meritele acelui muzic și ale acelui cultivator sunt ...

 

Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale)

... dela altcineva... Prin urmare, să lăsăm deocamdată, onor. Curte, pe Teleor, și să regulăm pe Domnul Cuzaâ€�. Și după această pledoarie de înaltă știință, avocatul produce în fața Onor, Curții, următoarele documente: Neamțul' (Fliegende Blaetter, de acum 16) Manch Kleiner um sich gross zu zeigen Hat versuchi, empor zu steigen Auf ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronici teatrale

... nici artisticește progresa într-un chip normal — fiindcă mai ales în teatru cestiunea artistică este strâns legată de cea finanțiară — pe câtă vreme produce sistematic numai trei din șapte părți ale timpului. Pentru a produce bine, trebuie să câștige mult, și pentru a câștiga mult, trebuie să producă mereu. Trebuie dar neapărat adoptată sistema reprezentațiunilor fără întrerupere în ... mai puțin importantă întrebarea ce se joacă, decât cum se joacă. Că trebuiesc amândouă elementele, literatură și interpretație, să fie bune pentru a produce ceva perfect mulțumitor pentru public nu încape vorbă; dar tot asemenea nu încape vorbă că între două teatre dintre cari unul ar juca foarte bine ... și toate clavirele din mahalale, mă vâră într-un fel de furnicătură de nervi foarte neplăcută — o senzație analoagă cu efectul ce ți-l produce dulceața de vișine după ce ai luat cu ea multă vreme hapurile lui Morizon. Am dreptul, prin urmare, să crez că unul dintre cei mai ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRODUS II PRODUS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru PRODUS II PRODUS.

PRODUCE

PRODÚCE , prodúc , vb . III . 1. Tranz . A realiza prin muncă bunuri materiale , valori științifice sau artistice , a crea ceva ( printr - o activitate oarecare ) ; p . restr . a fabrica . 2. Tranz . ( Folosit și absol . ; despre pământ , plante etc . ) A da roade . 3. Tranz . A realiza un profit , un venit . 4. Tranz . A fi cauza , mobilul a ceva ; a da naștere ; a provoca . 5. Refl . ( Despre evenimente , acțiuni etc . ; la pers . 3 ) A se înfăptui , a se realiza , a avea loc ; a se întâmpla , a se petrece . 6. Refl . A se prezenta în fața spectatorilor cu un program artistic . 7. Tranz . ( Livr . ) A arăta , a prezenta ( ca

 

VIBRATOR

... VIBRATÓR , - OÁRE , vibratori , - oare , adj . , s . n . I. Adj . Care vibrează , care produce vibrații , vibrant . II. S . n . 1. Aparat care produce

 

FACE

... A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ; ( despre plante ) a scoate , a da muguri , frunze , flori etc . 3. ( despre ființe și plante ) A ... A zice , a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se deschide ... înaintea ochilor ) . Se făcea o vale lungă . 3. ( despre senzații sau sentimente ; construit cu dativul pronumelui ) A se naște , a se produce ( în cineva ) deodată , a fi cuprins de . . . I s - a făcut frică . 4. ( Pop . ) A se întâmpla . Ce s ...

 

MELIFER

MELIFÉR , - Ă , meliferi , - e , adj . , s . f . , pl . I. Adj . ( Despre plante ) Care are flori cu mult nectar și polen , din care albinele produc mierea . II. S . f . pl . Grup de insecte himenoptere ( cuprinzând albinele și viespile ) care culeg nectarul și polenul din flori , producând apoi mierea sau

 

GREU

... II. Adj . 1. ( Despre părți ale corpului ) Care pare că apasă ( din cauza oboselii , bolii , stării sufletești etc . ) . Are capul greu . 2. ( Despre alimente ) Care produce ușor indigestie ; care se asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact ...

 

DATĂ

DÁTĂ , date , s . f . I. Timpul precis ( exprimat în termeni calendaristici ) când s - a produs sau urmează să se producă un eveniment . II. Fiecare dintre numerele , mărimile , relațiile etc . care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie supuse unei

 

GENERATOR

... GENERATÓR , - OÁRE , generatori , - oare , adj . , subst . I. Adj . Care generează , produce , determină ceva . II. S . f . Linie dreaptă care generează prin deplasarea în spațiu ( pe o traiectorie curbă ) o suprafață riglată . III. S . n . 1. Aparat ...

 

FLUIERA

... A emite sunete ascuțite întrebuințând un instrument special , mai ales pentru semnalizare . II. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a șuiera . [ Pr . : flu - ie

 

PUNCT

... reprezentată prin partea comună a două linii care se întâlnesc ) . 2. Valoare a unei mărimi , mai ales temperatura la care se produce un anumit fenomen . Punct de topire . III. 1. Parte determinată în cadrul unei acțiuni , al unei discuții , al unei probleme etc . 2. Moment , stadiu , fază ...

 

REPRODUCE

... a făcut cineva . 2. Refl . A reactualiza în memorie idei , cunoștințe însușite în cursul experienței anterioare . 3. Refl . A se produce , a se arăta din nou ; a se repeta . 4. Tranz . ( Ec . pol . ) A relua în mod continuu procesul de ... A produce în serie ; a multiplica . 6. Refl . ( Biol . ) A se perpetua prin generare ; a se înmulți . - Re ^1 - + produce

 

BUHAI

BUHÁI , buhai , ( I ) s . m . buhaiuri , ( II ) s . n . I. S . m . 1. ( Zool . ; reg . ) Taur . 2. Compus : buhai - de - baltă = bou - de - baltă . 3. Plantă erbacee cu două sau trei frunze mari , ovale și flori verzi - gălbui dispuse într - un spic ( Listera ovata ) . II. S . n . Instrument muzical popular format dintr - o putinică cu fundul de piele , prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite , producând astfel un sunet asemănător cu mugetul unui taur . [ Pl . și : ( II )

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...